CENTRUL DE CERCETARI FINANCIARE SI MONETARE "VICTOR SLAVESCU"

Institutul National de Cercetari Economice "Costin C. Kiritescu"



Victor Slăvescu
* (n. 23 mai/5 iunie 1891, Rucăr, județul Muscel – d. 24 septembrie 1977, București) a fost un economist, om politic român, ministru de finanțe al României între anii 1934-1935, professor și rector al Academiei de Studii Economice și membru titular al Academiei Române.

A început cursurile Facultății de filosofie din Göttingen. A studiat la Universitatea din München, timp de două semestre științele economice și a continuat la Universitatea din Halle, obținând, in anul 1914, titlul de doctor în științe economice, sociale și filosofie, cu calificativul magna cum laude.
A împletit în mod armonios activitatea practică cu cea didactică şi cercetarea ştiinţifică. În anii 1911-1912 face parte din grupul de economişti (Ion N. Angelescu, N. D. Xenopol, Virgil Madgearu, M. Săvulescu, Al. Radovici) care a reactivat problema organizării învăţământului economic superior românesc, ajungând ca la 1 noiembrie 1913 să se deschidă cursurile “Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale”.

La Banca Națională
Ales, în anul 1936, în funcția de administrator, pe care nu a putut-o onora ca urmare a numirii sale ca președinte al UGIR, a renunțat chiar înainte de a activa în banca centrală. A revenit însă la Banca Națională, ca membru al Consiliului de administrație în perioada 1945 – 1946. La intrarea în bancă, guvernatorul Ion Lapedatu i-a adresat următoarele cuvinte: ”Aduceți cu dumneavoastră o temeinică pregătire de economist, verificată și consacrată printr-o mare activitate științifică și literară de aproape trei decenii. Mai aduceți, însă, și o vastă experiență din activitatea dumneavoastră din domeniul finanțelor private și al celor publice. Și, în fine, aduceți o putere de muncă de puțini egalată, care de acum înainte va fi pusă în cea mai mare parte în serviciul instituției noastre și prin aceasta în serviciul intereselor generale ale Țării”. În anul 1937, profesorul Slăvescu fusese numit vicepreședinte al Consiliului Superior Bancar și al Consiliului Superior Economic.

Profesor și academician
Profesor la Academia de Studii Economice

Debutează în anul 1925 în învăţământul superior economic, fiind numit conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (cursul de Transporturi şi întreprinderi), iar trei ani mai târziu, este promovat la gradul de profesor agregat la acelaşi curs; titularizarea ca profesor definitiv la catedra de Monedă, credit şi schimb o primeşte în 1938, iar în 1940, după asasinarea colegului său, Virgil Madgearu, Victor Slăvescu, devine profesor de Economie politică şi Economie Naţională, ținând cursuri de economie și finanțe și la Școala Superioară de Război.

Membru corespondent (1936), membru activ (17.05.1939) al  Academiei Române
Începând cu anul 1936, când devine membru corespondent al Academiei Române. La propunerea academicianului Dimitrie Gusti, Victor Slăvescu începe elaborarea „Monografiilor”, dedicate vieţii şi operei marilor economişti români. Contribuţiile sale ştiinţifice vizează două direcţii: monografie şi analiză economică.
În 1939, cu sprijinul unor mari personalităţi (printre care Nicolae Iorga), devine membru titular al Academiei Române, notând în jurnal că ziua în care a păşit în Aula Academiei a fost cea mai frumoasă din viaţa sa.
În iunie 1950 Victor Slăvescu a fost arestat pentru “activitate intensă contra clasei muncitoare”, întemnițat la Sighet, fără a fi judecat, împreună cu majoritatea elitei intelectuale și politice românești, fiind eliberat cinci ani mai târziu. După 1955 îl regăsim retras din viața publică, dedicându-se în totalitate cercetării științifice. A încetat din viață la București la 24 septembrie 1977, lăsând posterității, în afară de opera tipărită, încă 22 de lucrări (aproximativ 80 de volume), care au însumat peste 30 000 de pagini dactilografiate și o pasiune nedezmințită pentru cercetare.
În perioada 1947-1977 a lucrat aproape zilnic în Biblioteca Academiei Române şi la Arhivele Statului, lăsând posterităţii numeroase volume în manuscris. Opera sa economică se înscrie pe trei coordonate: istoria economiei naţionale şi a gândirii economice româneşti; structura economiei româneşti şi problematica acesteia în prima jumătate a secolului al XX-lea (orientare în cadrul căreia sectorul bancar ocupa primul loc); şi teoria economică fundamentală.

*Conform dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 503/1998, privind modificarea denumirii unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române și din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice Costin C.Kirițescu, Institutului de Cercetări Financiare şi Monetare a primit și numele lui Victor Slăvescu. Prin Hotărârea nr.1.366 din 27 decembrie 2001 privind reorganizarea și schimbarea denumirilor unor unități de cercetare din subordinea Academiei Române, unitatea a devenit Centrul de Cercetări Financiare și Monetare al Academiei Române "Victor Slăvescu".